Sibiu
Sibiu - perioada medievala
Descoperiri justificative în istoria multmilenară a Sibiului s-au făcut tot în cartierul Guşterita. Însă urmele materiale ale prezenţei romane în Sibiu au fost dublate de cele din toponimică.Astfel, din această perioadă ne parvine denumirea de Cibiniensis / Cibinium, de unde derivă numele oraşului şi numele râului ce trece prin oraş (Cibin).
În Evul Mediu timpuriu, istoria acestor locuri devine mai proximă şi mai interesantă şi, de asemenea, mai bogată în evenimente. Secolele IX-X, înseamnă pentru această zonă momentul de cucerire teritorială de către ungurii şi de integrare în Regatul maghiar. Pătrunderea vecinilor de la vest s-a ciocnit de rezistenţa organizaţiilor politice prestatale ale românilor, însă aceasta nu a impiedicat cucerirea.
Sibiu - sec. XVI - XX
Instaurarea principatului, odată cu victoria Reformei în Transilvania, înseamnă mult pentru Sibiu în toate planurile vieţii de zi cu zi. Deşi îşi pierde din poziţia politică, în favoarea Albei-Iulii, câştigă în continuare în plan economic şi cultural. O serie de inovaţii tehnice îşi găsesc locul în peisajul sibian al acelor vremuri. Astfel, în 1528 se deschide prima tiparniţă din Transilvania. Ea a fost înfiinţată de Theobaldus Griffius din Reullngen, Filip Moldoveanu şi Lucas Trapoidner. Şase ani mai târziu, în anul 1534 se pune în funcţiune prima moara de hârtie din ţara. Demn de remarcat este şi faptul că, la Sibiu, este tipărită în 1544 prima carte în limba română, Catehismul Lutheran.
Trecerea sub stăpânirea Habsburgică, odată cu anul 1692, şi creşterea influenţei austriece în zonă determină ascensiunea comunităţii sibiene, ea redevind capitala de necontestat a Transilvaniei pentru un secol. Prosperitatea economică a acestei perioade se reflectă cu prisosinţă în domeniul cultural. Remarcăm astfel că în anul 1788 va lua naştere la Sibiu primul teatru din Transilvania . El a fost înfiinţat de către Marlin Hochmelsler. Un an mai târziu, în 1789, militantul pentru iluminarea românilor din Transilvania, loan Piuariu Molnar editează prima gazeta românească „Foaie româneasca pentru economie”.
Din punct de vedere arhitectural Sibiul renaşte, cea mai importantă realizare a acestei perioade este fără îndoială Palatul Brukenthal (numit astfel după numele guvernatorului Samuel von Brukenthal, jurist de profesie şi mare colecţionar de artă, colecţia sa stând la baza actualului Muzeu Brukenthal).