Cetatea taraneasca de la Calnic

Incinta iniţială includea spre nord-vest un turn de poartă rectangular, prevăzut cu hersă ale cărei urme sunt încă vizibile, completat de un pod mobil. Contemporane cu prima incintă erau şi un şanţ adânc de 3 m şi lat de 10 m şi un turn patrulater de pe latura de sud. Într-o altă etapă, care aparţine tot reşedinţei nobiliare, a fost ridicată capela, datată cu monede din vremea regilor Bela al IV-lea şi Ştefan al V-lea.

În urma lucrărilor de restaurare au fost scoase la iveală trei ferestre dreptunghiulare uşor arcuite în partea superioară pe peretele de vest şi una pe peretele sudic. Cele două ferestre gotice, vizibile şi astăzi, au fost construite ulterior şi datează de la mijlocul secolului al XIV-lea. Pe arcul triumfal se păstrează urmele a două picturi murale succesive, cea mai recentă reprezentând un bust al lui Christos.

Donjonul

Reşedinţa iniţială cuprindea prima incintă, un edificiu patrulater de sub capela actuală. Se presupune ca exista probabil un donjon iniţial din care s-au ridicat numai fundaţiile, fiind repede abandonat. Donjonul actual a fost ridicat în jurul anului 1272 şi are o formă dreptunghiulară. A fost numit şi Turnul Siegfried, iar grosimea zidurilor lui ajunge la un metru. La început avea numai 14 m înălţime, dar a fost ridicat ulterior la 20 m. La parter se afla o pivniţă boltită în semicilindru.

Aceeaşi boltă semicilindrică o întâlnim şi la primul etaj, la celelalte nivele ea fiind inlocuită cu tavanul. Tot la primul etaj, pe peretele de vest, a fost amplasat şi un şemineu, iar în săpătură au fost descoperite şi fragmente de cahle. O dată cu lucrările de restaurare conduse între 1962-1964 a fost descoperit ancadramentul bipartit al unei ferestre, cu câte trei lobi în fiecare dintre cele două părţi, care indică o fază gotică timpurie, poate din a doua jumătate a secolului al XIII-lea.

În jurul donjonului a fost construită o incintă ovală cu un turn spre sud şi cu un turn poartă la nord, iar în jurul curtinei a fost săpat un şanţ de apă. Fortificaţia de la Câlnic este astăzi pe lista Patrimoniului Mondial UNESCO. Se presupune că mâna de lucru era locală, de vreme ce în anul 1291, pe când se făceau lucrări de restaurare la catedrala din Alba Iulia, trei dulgheri saşi din împrejurimi au construit căpriorii noului acoperiş.

Biserica

La o mică distanţă de cetate se află fosta casa parohială evanghelică, construită în secolul al XVI-lea şi mărită în 1779. De la ea se ajunge la biserica « din Deal », înconjurată de cimitir. Se presupune că ar fi fost construită în secolul al XIII-lea, deşi structura finală pe care o putem observa şi astăzi datează din secolul al XV-lea, fiind mult modificată în secolul al XIX-lea, fapt care a determinat aspectul actual neogotic. Înăuntru se mai păstrează două tabernacole şi portalul gotic al sacristiei.