Brasov
Despre orasul Brasov
Braşovul, unul dintre cele mai importante si vechi oraşe ale româniei, este atestat documentar încă din 1234 când apărea în catalogul Ninivensis sub numele de Corona. In a doua jumatate a secolului al XIV-lea, este confirmat drept centru administrativ şi eclesiastic al Ţării Bârsei (Corona, Kronstadt, Brasso), "oraş liber regal", unul dintre centrele economice şi culturale ale Transilvaniei. La începuturi, burgul era concentrat în jurul pieţei principale şi al bisericii parohiale, Biserica Sfânta Maria, cunoscută ca Biserica Neagră, reconstruită începând cu anul 1383. Încă din prima jumătate a secolului al XIV-lea Cetatea avea două artere principale, Strada Mănăstirii şi Strada Porţii. Aşezarea era împărţită în patru cartiere, Portica (spre sud-est), Corpus Christi (spre sud-vest), Petri (spre nord est) şi Catharina (spre nord-vest). În afara Cetăţii existau totodata trei suburbii.
Brasov - Repere Istorice
Mărturiile dezgropate indică prezenţa unor mari culturi neolitice pe teritoriul de azi al Braşovului dar şi din epoca bronzului. Mai târziu, descoperirile arheologice au atestat prezenţa unor temple dacice, a unor depozite de alimente în Piaţa Sfatului dar şi alte aşezări antice pe Dealul Melcilor şi în cartierul Valea Cetăţii. Din păcate, majoritatea acestora au fost deteriorate sau distruse de către autorităţile comuniste în cadrul programului de sistematizare. 1203: Tradiţia şi cronicile calendarelor braşovene îl consideră ca an „în care s-a început zidirea Braşovului”. Totuşi documentele şi izvoarele sigure nu confirmă această dată.
1211: Cavalerii Teutoni sunt aşezaţi în Ţara Bârsei, printr-o diplomă a regelui maghiar Andrei al II-lea al Ungarieiii . Se pare că au întărit cetatea Braşovia de pe Tâmpa.
1241: Invazie tătară, prilej cu care este cucerită cetatea Şprenghi, ale cărei începuturi nu se cunosc. După retragerea tătarilor se construieşte la poartă un turn hexagonal pentru apărare. Cetatea a fost distrusă două secole mai târziu, de către invadatorii turci.
1288 - Braso: Este consemnat într-un document latin, aflat în Biblioteca Bathyaneum din Alba Iulia, iar în copie la Institutul de Istorie din Cluj. Se dovedeşte a fi primul act păstrat care a fost emis în Braşov, purtând menţiunea expresă: „Datum in Braso”, fiind emis de regele Ladislau al IV-lea.Urmează menţionarea tot mai deasă a municipiului: Braşov (1294), Brassov (1295), Brasso (1309), Brassou (1331), Korona (1336) etc.